Profil Economic

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Agricultura modernă implică, pe lîngă aspecte economice, aspecte legate de mediu, dar şi aspecte sociale, astfel încît strategia de dezvoltare a unei agriculturi moderne trebuie să utilizeze o abordare holistică a sectorului, ghidînd dezvoltarea domeniilor economic, de mediu și rural.

Judeţul Mehedinţi are un potenţial bun pentru pomicultură, viticultură, de cultivare a cerealelor şi un potenţial mediu privind creşterea animalelor. Înainte de 1989, agricultura în judeţul Mehedinţi era delimitată strict pe zona de sud, pretabilă culturilor mari (grâu, porumb, floarea soarelui ş.a.) şi zona de nord, unde dezvoltat era sectorul pomicol.

Unitatea teritoriulu administrativ Obîrșia de Cîmp la limita de sud a județului Mehedinți, la limita cu județul Dolj, în zona II, zona de sud, are un profil predominant agricol. Relieful de câmpie, solurile fertile, ușor mecanizabile și condiţiile climaterice pe lângă cele geografice favorabile zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi agricole.
Agricultura este una din activitățile de bază a locuitorilor din comună, pământul fiind exploatat în gospodăria individual, particularii fiind producători.

Situaţia terenurilor din comună se prezintă astfel: suprafaţa teritorial administrativă a comunei este de 3983 ha din care 138,89 ha teren intravilan și 3844 ha extravilan.

– Teren agricol 3783 ha
– Teren arabil 3288 ha
– Pășuni 379 ha
– Vii și pepiniere viticole 115 ha
– Luciu de apă 33 ha
– Teren neproductiv 6 ha
– Necesar împădurire 0 ha
– din total in proprietate privată 3830 ha

Așa cum ne arată și graficul de mai sus, terenul arabil ocupă cea mai mare suprafață de aproximativ 86% , urmată de pășuni cu 10%, apoi vii și pepinieră viticolă cu un procent de 3%. Suprafața de teren neproductivă este foarte mică de aproximativ 0,1%.
Aproximariv 3830 ha teren se află în proprietate privată.

PRODUCŢIA VEGETALĂ

Potențialul agricol al comunei se încadrează în zona II (având la sud fluvial Dunărea) cu profil dominant agricol, cu potențial pentru culturile mari, parțial valorificate, cu instalații de irigații nefuncționale și complexe agrozootehnice abandonate.
În lipsa unei mecanizări adecvate, a fertilizării și irigării terenului, producțiile obținute sunt mici.
Terenul agricol al comunei aparține claselor I-II de fertilitate și favorabilitate, fiind pretabil culturii de grâu, porumb, viță de vie, orz, orzoaică, floarea soarelui și legume.
Pe raza comunei nu funcționează nicio societate agricolă. Asocierea proprietarilor de terenuri ar permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. Comuna dispune de 1 specialist agricol angajat în cadrul primăriei.

Suprafața cultivată cu cereale este de 2254,8 ha după cum urmează în tabelul următor:
– Porumb 636
– Grâu 1100
– Orz 250
– Orzoaică 50
– Rapiță 300
– Floarea soarelui 308

De menționat că localitatea deține o suprafață de 6 ha cultivată cu cătină, un arbust de talie mică, una dintre cele mai cunoscute plante din flora autohtonă ce poate rivaliza la capitolul „beneficii aduse sănătății” cu multe plante la nivel mondial.

Predomină culturile de grâu cu un procent de 42%, urmată de porumb cu 24%, apoi floarea soarelui cu un procent de aproximativ 12%, rapiță (11%), orz (9%) și orzoaică (2%).
În general, în ultimii ani, cantitățile obținute sunt mici, fiind datorate în general din cause natural precum seceta, grindina, doratea insuficientă cu utilașe agricole și nefuncționarea sistemului de irigații.
Se dorește ca agricultura României să devină competitivă, dar dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare precum şi sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru orizonturile 2014-2020.

ZOOTEHNIA

Creşterea animalelor în special a bovinelor, ovinelor și caprinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi există potențial pentru realizarea de producții care să acopere necesarul intern și care să aducă un aport considerabil, prin export, la veniturile producătorilor. Zootehnia reprezintă al doi lea specific al localității după cel agricol.

Tinând cont că agricultura este una din activitățile de de bază a locuitorilor comunei, creșterea animalelor reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii comunei Obîrșia de Cîmp.
O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Obîrșia de Cîmp o are suprafață de pașune existentă de aproximativ 379ha.

Efectivul de animale conform centralizatorului este următorul:
– Bovine 210
– Ovine 400
– Caprine 270
– Cabaline 160
– Porcine 1500
– Păsări 10000
– Familii de albine 500

Predomină categoria de păsări cu un procent de 77%, apoi porcinele cu 11%, familii de albine cu 4%, ovinele cu 3%, caprine și bovine cu 2% și cabalinele cu 1%.

La nivel național, diminuarea efectivului de animale este cauzată de insuficiența nutrețurilor și respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri, vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, disjuncţia între animal, pământ şi muncă, seceta, etc.

POMICULTURA

În ultimii ani sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural.
În comuna Obîrșia de Cîmp sectorul pomicol este foarte slab dezvoltat. Diferite soiuri de pomi fructiferi se găsesc în gospodăriile locuitorilor comunei doar pentru consum propriu.

Pomicultura românească va avea din 2014 un program de reconversie și replantare similar cu cel din viticultură, obiectivul fiind ca până în 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi.

VITICULTURA

În județul Mehedinți vița de vie ocupă 7.093 ha cu o producție de 149.704 hl (producție medie la ha 22,6 hl). Peste 50 de investitori străini din Italia, Germania, Franţa, Belgia, dar şi din Grecia, Cipru, Statele Unite sau Danemarca au cumpărat în ultimii ani teren agricol în judeţul Mehedinţi aproape 10.000 de hectare de teren care se pretează la cultivarea viţei de vie.
Sectorul viticol al comunei Obîrșia de Cîmp este dezvoltat și se practică pe o suprafață de 105 ha cultivată viță de vie hibridă.

Pe baza evaluării impactului Programului Naţional Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, Romania a notificat Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol pentru perioada 2014 – 2018, și a ales pentru finanțare 4 măsuri de sprijin:
– promovarea vinurilor, care cuprinde măsuri de informare sau de promovare a vinurilor produse în Uniune, în statele membre sau în ţările terţe;
– restructurarea şi reconversie podgoriilor;
– asigurarea recoltei, şi
– investiţii.

LEGUMICULTURA

La nivel național, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne și nu reușesc să acopere necesarul de legume timpurii deoarece suprafaţa de sere este în scădere, iar cea de solarii nemodernizată, aflată încă în stadiu gospodăresc.

În comuna Obîrșia de Cîmp legumicultura se practică pe o suprafață de 20 ha cultivate cu tomate, varză, ceapă, usturoi, ardei, castraveți după cum urmează:
– Tomate 6 Ha
– Varză 6 Ha
– Ceapă 3 Ha
– Usturoi 2 Ha
– Ardei 4 Ha
– Castraveți 1 Ha

Așa cum reiese din graficul de mai sus, suprafețele cultivate cu tomate și pepeni ocupă 27% din suprafața cultivată cu legume, urmată de ardei cu un procent de 18%, ceapă cu 14%, usturoi cu un procent de 9%, iar castraveți cu 5%.

SILVICULTURA

Pe suprafața teritorial administrativă a comunei nu există suprafețe de păduri. Se găsesc suprafețe restrânse de: cer, gârniță, stejar brumăriu, stejar pufs, tei, jugastru, arțar tătărăsc, ulm și alte specii de foioase.
Pentru menținerea echilibrului ecologic se va avea în vedere exploatarea rațională a fondului forestier și împădurirea terenurilor defrișate.

Se dorește ca agricultura României să devină competitivă, dar dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare precum şi sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru orizonturile 2014-2020.

INFRASTRUCTURA DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT

Dezvoltarea rurală necesită realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi socio-cultural ale ţării, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte.

În ceea ce priveşte căile de comunicaţie acestea oferă posibilitatea deplasării în condiţii aproximativ normale. Comuna Obîrșia de Cîmp, se situează la o distanţă de 70 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, 30 km, 37 km de Calafat și Vînju Mare și Craiova 100 km.

Toate categoriile de relații in și dinspre comuna Obîrșia de Cîmp se realizează prin drumul național DN 56 A, drumul cmunal DC 99 și druml județean DJ 562A.
Deservirea feroviară se asigură prin stația Moțatei (județul Dolj) situată la 23 de km față de reședința comunei Obîrșia de Cîmp și 70 de km față de stația Drobeta Turnu Severin.

Distanța față de orașele apropiate, port, aeroport, benzinărie, gară:
– Municipiul Drobeta Turnu Severin 70 km
– Oraș Calafat 30 km
– Oraș Vînju Mare 30 km
– Aeroport Craiova 100 km
– Port Calafat 30 km
– Benzinărie Cujmir 5 km
– Gară Drobeta Turnu Severin 70 km
– Autostradă Pitești 210 km
– Drum Național DN 56A 0km

La nivel de comună transport în comun este realizat de o firmă privată. Locuitorii comunei sunt deserviți zilnic prin curese regulate asigurate de autobuze. Se dorește pe viitor îmbunătățirea servicilor de transport pentru persoane și construirea de stații de autobuz.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Distribuirea energiei electrice se face pe întreg teritoriul comunei în procent de 100% iar iluminatul public este realizat tot într-un procent de 100%.
Lucrările de reabilitare a rețelei de iluminat public în comună şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a consumurilor. Se mai dorește extinderea sistemului de iluminat public în comună și montarea unui post de transformare în comună învederea îmbunătățirii parametrii curentului electric.

ALIMENTAREA CU APĂ

În comuna Obîrșia de Cîmp nu există rețea de alimentare cu apă. În localitatea Izimșa distribuirea apei se face în sistem centralizat prin captarea apei prin drenuri. Localitatea Obîrșia de Cîmp dispune de un sistem centralizate de alimentare cu apă dar pompa din stația de pompare nu funcționează. Din cauza unei perioade de nefolosire aceasta s-a degradat. Pe raza localității mai există și alte sisteme de captare a apei independente. În gospodăriile localnicilor apa este captată din fântăni.
Se dorește realizarea sistemului de alimentare cu apă.

CANALIZARE

În comuna Obîrșia de Cîmp nu există rețea de canalizare sau stație de epurare și tratare a apelor reziduale.
Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale, se scurg în bazine vitanjabile sau latrine uscate.
Se dorește realizarea rețelei de canalizare, stația de epurare și tratare a apelor reziduale.

ALIMENTAREA CU GAZE

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.

ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ

Tinând cont că localitatea Obîrșia de Cîmp nu deține reţea de distribuţie gaz metan, căldura din gospodării se obţine cu ajutorul sobelor de teracotă sau metal prin folosirea combustibului lichid sau solid (lemne, carbuni). În niciuna din localități nu există surse de căldură care s-ă deservească un sistemm centralizat de alimentare cu căldură.

TELEFONIE FIXĂ ŞI MOBILĂ

Telefonia mobilă şi fixă se realizează într-un procent de aproximativ 100%. Reţele mobile disponibile: Orange, Vodafone, Telekom.

INTERNET ŞI TELEVIZIUNE

Reţeaua de internet este dezvoltată în procent de 100%, deservind locuitorii comunei.
Recepţionarea programelor TV se face prin cablu şi antene satelit iar locuitorii comunei beneficiază de internet atât prin cablu cât şi prin abonamente de date la diferiţi furnizori de telefonie fixă şi mobilă.
Este necesară în continuare modernizarea şi îmbunătăţirea acestora.

DRUM ASFALTAT

Localitatea Obîrșia de Cîmp este amplasată de-a lungul drumului județean DJ 562 Dîrvari- Obîrșia de Cîmp- Salcia. Acest drum se intersectează în partea de nord a localității cu drumul național DN 56 A Drobeta Turnu Severin- Calafat și strabate localitatea prin mijloc. Drumul județean DJ 562 este modernizat la nivel județean, parțial cu trotuare modernizare. Drumul este în stare relativă bună de funcționare fără stați de autobuz. Drumul național DN 56 A este modernizat la parametrii unui drum național.
Drumul comunal DC99 și străzile adiacente în intravilan nu sunt modernizate și degradate acolo unde apele pluviale nu sunt evacuate prin rigole sau șanțuri.

Se dorește modernizarea drumurilor comunale, realizarea de alei pietonale, punte pietonală în localitatea Obîrșia de Cîmp și modernizarea sistemului rutier.

MEDIU

Dezvoltarea spațiului rural și modernizarea acestuia daca nu este bine organizat poate duce la degradarea mediului, în primul rând datorită intervenției omului asupra mediului prin defrişarea vegetaţiei subarboricole şi erbacee, prin săpăturile facute pentru a folosi materialul în construcţii care are efecte negative deoarece accelerează procesul de eroziune, iar în al doile rând, prin depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate care dă un aspect dezolant, adăugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate.

În prezent pe raza teritoriului administartiv al comunei nu sunt unități (activități) care ar putea constitui surse majore de poluare a apelor, aerului și solului. În comuna Obîrșia de Cîmp, serviciul de salubrizare este realizat în procent de 100%.
Principalele activități ale populației fiind în cadrul agriculturii, factorii de mediu nu sunt agresați semnificativ, aerul și apa fiind de bună calitate.
Chiar daca există firmă de salubrizare pe raza comunei, deșeurile mai sunt depozitate în zona izvoarelor captate pentru alimentarea cu apă constituind un pericol de infestare a apei subterane.
Se dorește organizarea sistemului de colectare selectivă, identificarea rampelor de gunoi neautorizate și dezafectarea acestora și consilierea și informarea populației pentru protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor.

Profil Economic

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Agricultura modernă implică, pe lîngă aspecte economice, aspecte legate de mediu, dar şi aspecte sociale, astfel încît strategia de dezvoltare a unei agriculturi moderne trebuie să utilizeze o abordare holistică a sectorului, ghidînd dezvoltarea domeniilor economic, de mediu și rural.

Judeţul Mehedinţi are un potenţial bun pentru pomicultură, viticultură, de cultivare a cerealelor şi un potenţial mediu privind creşterea animalelor. Înainte de 1989, agricultura în judeţul Mehedinţi era delimitată strict pe zona de sud, pretabilă culturilor mari (grâu, porumb, floarea soarelui ş.a.) şi zona de nord, unde dezvoltat era sectorul pomicol.

Unitatea teritoriulu administrativ Obîrșia de Cîmp la limita de sud a județului Mehedinți, la limita cu județul Dolj, în zona II, zona de sud, are un profil predominant agricol. Relieful de câmpie, solurile fertile, ușor mecanizabile și condiţiile climaterice pe lângă cele geografice favorabile zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi agricole.
Agricultura este una din activitățile de bază a locuitorilor din comună, pământul fiind exploatat în gospodăria individual, particularii fiind producători.

Situaţia terenurilor din comună se prezintă astfel: suprafaţa teritorial administrativă a comunei este de 3983 ha din care 138,89 ha teren intravilan și 3844 ha extravilan.

– Teren agricol 3783 ha
– Teren arabil 3288 ha
– Pășuni 379 ha
– Vii și pepiniere viticole 115 ha
– Luciu de apă 33 ha
– Teren neproductiv 6 ha
– Necesar împădurire 0 ha
– din total in proprietate privată 3830 ha

Așa cum ne arată și graficul de mai sus, terenul arabil ocupă cea mai mare suprafață de aproximativ 86% , urmată de pășuni cu 10%, apoi vii și pepinieră viticolă cu un procent de 3%. Suprafața de teren neproductivă este foarte mică de aproximativ 0,1%.
Aproximariv 3830 ha teren se află în proprietate privată.

PRODUCŢIA VEGETALĂ

Potențialul agricol al comunei se încadrează în zona II (având la sud fluvial Dunărea) cu profil dominant agricol, cu potențial pentru culturile mari, parțial valorificate, cu instalații de irigații nefuncționale și complexe agrozootehnice abandonate.
În lipsa unei mecanizări adecvate, a fertilizării și irigării terenului, producțiile obținute sunt mici.
Terenul agricol al comunei aparține claselor I-II de fertilitate și favorabilitate, fiind pretabil culturii de grâu, porumb, viță de vie, orz, orzoaică, floarea soarelui și legume.
Pe raza comunei nu funcționează nicio societate agricolă. Asocierea proprietarilor de terenuri ar permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. Comuna dispune de 1 specialist agricol angajat în cadrul primăriei.

Suprafața cultivată cu cereale este de 2254,8 ha după cum urmează în tabelul următor:
– Porumb 636
– Grâu 1100
– Orz 250
– Orzoaică 50
– Rapiță 300
– Floarea soarelui 308

De menționat că localitatea deține o suprafață de 6 ha cultivată cu cătină, un arbust de talie mică, una dintre cele mai cunoscute plante din flora autohtonă ce poate rivaliza la capitolul „beneficii aduse sănătății” cu multe plante la nivel mondial.

Predomină culturile de grâu cu un procent de 42%, urmată de porumb cu 24%, apoi floarea soarelui cu un procent de aproximativ 12%, rapiță (11%), orz (9%) și orzoaică (2%).
În general, în ultimii ani, cantitățile obținute sunt mici, fiind datorate în general din cause natural precum seceta, grindina, doratea insuficientă cu utilașe agricole și nefuncționarea sistemului de irigații.
Se dorește ca agricultura României să devină competitivă, dar dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare precum şi sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru orizonturile 2014-2020.

ZOOTEHNIA

Creşterea animalelor în special a bovinelor, ovinelor și caprinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona rurală şi există potențial pentru realizarea de producții care să acopere necesarul intern și care să aducă un aport considerabil, prin export, la veniturile producătorilor. Zootehnia reprezintă al doi lea specific al localității după cel agricol.

Tinând cont că agricultura este una din activitățile de de bază a locuitorilor comunei, creșterea animalelor reprezintă o sursă de venit importantă pentru locuitorii comunei Obîrșia de Cîmp.
O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Obîrșia de Cîmp o are suprafață de pașune existentă de aproximativ 379ha.

Efectivul de animale conform centralizatorului este următorul:
– Bovine 210
– Ovine 400
– Caprine 270
– Cabaline 160
– Porcine 1500
– Păsări 10000
– Familii de albine 500

Predomină categoria de păsări cu un procent de 77%, apoi porcinele cu 11%, familii de albine cu 4%, ovinele cu 3%, caprine și bovine cu 2% și cabalinele cu 1%.

La nivel național, diminuarea efectivului de animale este cauzată de insuficiența nutrețurilor și respectiv creşterea preţurilor la nutreţuri, vârsta înaintată a crescătorilor de animale în zona rurală, lipsa unor politici guvernamentale coerente în domeniu, disjuncţia între animal, pământ şi muncă, seceta, etc.

POMICULTURA

În ultimii ani sectorul pomicol a fost într-un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului rural.
În comuna Obîrșia de Cîmp sectorul pomicol este foarte slab dezvoltat. Diferite soiuri de pomi fructiferi se găsesc în gospodăriile locuitorilor comunei doar pentru consum propriu.

Pomicultura românească va avea din 2014 un program de reconversie și replantare similar cu cel din viticultură, obiectivul fiind ca până în 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi.

VITICULTURA

În județul Mehedinți vița de vie ocupă 7.093 ha cu o producție de 149.704 hl (producție medie la ha 22,6 hl). Peste 50 de investitori străini din Italia, Germania, Franţa, Belgia, dar şi din Grecia, Cipru, Statele Unite sau Danemarca au cumpărat în ultimii ani teren agricol în judeţul Mehedinţi aproape 10.000 de hectare de teren care se pretează la cultivarea viţei de vie.
Sectorul viticol al comunei Obîrșia de Cîmp este dezvoltat și se practică pe o suprafață de 105 ha cultivată viță de vie hibridă.

Pe baza evaluării impactului Programului Naţional Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, Romania a notificat Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol pentru perioada 2014 – 2018, și a ales pentru finanțare 4 măsuri de sprijin:
– promovarea vinurilor, care cuprinde măsuri de informare sau de promovare a vinurilor produse în Uniune, în statele membre sau în ţările terţe;
– restructurarea şi reconversie podgoriilor;
– asigurarea recoltei, şi
– investiţii.

LEGUMICULTURA

La nivel național, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne și nu reușesc să acopere necesarul de legume timpurii deoarece suprafaţa de sere este în scădere, iar cea de solarii nemodernizată, aflată încă în stadiu gospodăresc.

În comuna Obîrșia de Cîmp legumicultura se practică pe o suprafață de 20 ha cultivate cu tomate, varză, ceapă, usturoi, ardei, castraveți după cum urmează:
– Tomate 6 Ha
– Varză 6 Ha
– Ceapă 3 Ha
– Usturoi 2 Ha
– Ardei 4 Ha
– Castraveți 1 Ha

Așa cum reiese din graficul de mai sus, suprafețele cultivate cu tomate și pepeni ocupă 27% din suprafața cultivată cu legume, urmată de ardei cu un procent de 18%, ceapă cu 14%, usturoi cu un procent de 9%, iar castraveți cu 5%.

SILVICULTURA

Pe suprafața teritorial administrativă a comunei nu există suprafețe de păduri. Se găsesc suprafețe restrânse de: cer, gârniță, stejar brumăriu, stejar pufs, tei, jugastru, arțar tătărăsc, ulm și alte specii de foioase.
Pentru menținerea echilibrului ecologic se va avea în vedere exploatarea rațională a fondului forestier și împădurirea terenurilor defrișate.

Se dorește ca agricultura României să devină competitivă, dar dezvoltarea agriculturii necesită o alocarea masivă, raţională, de capital investiţional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol modernizarea exploataţiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare procesare a produselor agroalimentare precum şi sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât şi din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole prin care să se susţină nivelele de producţie propuse în continuare pentru orizonturile 2014-2020.

INFRASTRUCTURA DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT

Dezvoltarea rurală necesită realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi socio-cultural ale ţării, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte.

În ceea ce priveşte căile de comunicaţie acestea oferă posibilitatea deplasării în condiţii aproximativ normale. Comuna Obîrșia de Cîmp, se situează la o distanţă de 70 km de municipiul Drobeta Turnu Severin, 30 km, 37 km de Calafat și Vînju Mare și Craiova 100 km.

Toate categoriile de relații in și dinspre comuna Obîrșia de Cîmp se realizează prin drumul național DN 56 A, drumul cmunal DC 99 și druml județean DJ 562A.
Deservirea feroviară se asigură prin stația Moțatei (județul Dolj) situată la 23 de km față de reședința comunei Obîrșia de Cîmp și 70 de km față de stația Drobeta Turnu Severin.

Distanța față de orașele apropiate, port, aeroport, benzinărie, gară:
– Municipiul Drobeta Turnu Severin 70 km
– Oraș Calafat 30 km
– Oraș Vînju Mare 30 km
– Aeroport Craiova 100 km
– Port Calafat 30 km
– Benzinărie Cujmir 5 km
– Gară Drobeta Turnu Severin 70 km
– Autostradă Pitești 210 km
– Drum Național DN 56A 0km

La nivel de comună transport în comun este realizat de o firmă privată. Locuitorii comunei sunt deserviți zilnic prin curese regulate asigurate de autobuze. Se dorește pe viitor îmbunătățirea servicilor de transport pentru persoane și construirea de stații de autobuz.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Distribuirea energiei electrice se face pe întreg teritoriul comunei în procent de 100% iar iluminatul public este realizat tot într-un procent de 100%.
Lucrările de reabilitare a rețelei de iluminat public în comună şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a consumurilor. Se mai dorește extinderea sistemului de iluminat public în comună și montarea unui post de transformare în comună învederea îmbunătățirii parametrii curentului electric.

ALIMENTAREA CU APĂ

În comuna Obîrșia de Cîmp nu există rețea de alimentare cu apă. În localitatea Izimșa distribuirea apei se face în sistem centralizat prin captarea apei prin drenuri. Localitatea Obîrșia de Cîmp dispune de un sistem centralizate de alimentare cu apă dar pompa din stația de pompare nu funcționează. Din cauza unei perioade de nefolosire aceasta s-a degradat. Pe raza localității mai există și alte sisteme de captare a apei independente. În gospodăriile localnicilor apa este captată din fântăni.
Se dorește realizarea sistemului de alimentare cu apă.

CANALIZARE

În comuna Obîrșia de Cîmp nu există rețea de canalizare sau stație de epurare și tratare a apelor reziduale.
Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale, se scurg în bazine vitanjabile sau latrine uscate.
Se dorește realizarea rețelei de canalizare, stația de epurare și tratare a apelor reziduale.

ALIMENTAREA CU GAZE

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Prepararea hranei se realizează prin sobe de tip aragaz cu butelii de gaz lichefiat.

ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ

Tinând cont că localitatea Obîrșia de Cîmp nu deține reţea de distribuţie gaz metan, căldura din gospodării se obţine cu ajutorul sobelor de teracotă sau metal prin folosirea combustibului lichid sau solid (lemne, carbuni). În niciuna din localități nu există surse de căldură care s-ă deservească un sistemm centralizat de alimentare cu căldură.

TELEFONIE FIXĂ ŞI MOBILĂ

Telefonia mobilă şi fixă se realizează într-un procent de aproximativ 100%. Reţele mobile disponibile: Orange, Vodafone, Telekom.

INTERNET ŞI TELEVIZIUNE

Reţeaua de internet este dezvoltată în procent de 100%, deservind locuitorii comunei.
Recepţionarea programelor TV se face prin cablu şi antene satelit iar locuitorii comunei beneficiază de internet atât prin cablu cât şi prin abonamente de date la diferiţi furnizori de telefonie fixă şi mobilă.
Este necesară în continuare modernizarea şi îmbunătăţirea acestora.

DRUM ASFALTAT

Localitatea Obîrșia de Cîmp este amplasată de-a lungul drumului județean DJ 562 Dîrvari- Obîrșia de Cîmp- Salcia. Acest drum se intersectează în partea de nord a localității cu drumul național DN 56 A Drobeta Turnu Severin- Calafat și strabate localitatea prin mijloc. Drumul județean DJ 562 este modernizat la nivel județean, parțial cu trotuare modernizare. Drumul este în stare relativă bună de funcționare fără stați de autobuz. Drumul național DN 56 A este modernizat la parametrii unui drum național.
Drumul comunal DC99 și străzile adiacente în intravilan nu sunt modernizate și degradate acolo unde apele pluviale nu sunt evacuate prin rigole sau șanțuri.

Se dorește modernizarea drumurilor comunale, realizarea de alei pietonale, punte pietonală în localitatea Obîrșia de Cîmp și modernizarea sistemului rutier.

MEDIU

Dezvoltarea spațiului rural și modernizarea acestuia daca nu este bine organizat poate duce la degradarea mediului, în primul rând datorită intervenției omului asupra mediului prin defrişarea vegetaţiei subarboricole şi erbacee, prin săpăturile facute pentru a folosi materialul în construcţii care are efecte negative deoarece accelerează procesul de eroziune, iar în al doile rând, prin depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate care dă un aspect dezolant, adăugându-se toxicitatea unora din materialele aruncate.

În prezent pe raza teritoriului administartiv al comunei nu sunt unități (activități) care ar putea constitui surse majore de poluare a apelor, aerului și solului. În comuna Obîrșia de Cîmp, serviciul de salubrizare este realizat în procent de 100%.
Principalele activități ale populației fiind în cadrul agriculturii, factorii de mediu nu sunt agresați semnificativ, aerul și apa fiind de bună calitate.
Chiar daca există firmă de salubrizare pe raza comunei, deșeurile mai sunt depozitate în zona izvoarelor captate pentru alimentarea cu apă constituind un pericol de infestare a apei subterane.
Se dorește organizarea sistemului de colectare selectivă, identificarea rampelor de gunoi neautorizate și dezafectarea acestora și consilierea și informarea populației pentru protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor.